Nebuna de dor
In mine-i iar toamna
Cocori ce pleaca
Si frunze ce mor.

Cocori stanjeniti
Purtanud-mi durerea
Nebuna-s de dor
Cocori istoviti

Actor fara rol
Anonim intre pene
Sperantele s-au izbit
De cuibul rece si gol

Cocori, cocori…

Pasesc incet prin amintiri
Si-n jurul meu
Un zid de lacrimi imi anunta
Venirea mea printre iubiri
Pasesc desculta…

Mi-e frig si-as vrea sa mai gasesc
Caldura drumului intai
Cu brazi inalti, de-un verde crud
Azi nu mai pot sa mai iubesc
Sarutul vietii ud…

Sunt doar o scoata de copac
Imbatranita de iubire
Pasesc pustiu pe drumul sters
Iar sufletul imi e sarac
De-atata mers…

Ne-am urcat impreuna
In acelasi tren
Fara nici o destinatie
Ne jucam
Tinandu-ne de mana
Fara nici o declaratie

Apoi ne-am speriat
De trenul nostru
Ce nu avea o destinatie
Si-am coborat
Fiecare in alta gara
Fara nici o declaratie

Acum ma doare
Departarea de tine
…destinatia uitata
Si ma intreb
N-am coborat oare-n aceeasi gara?
Nu stiu…
Si n-o voi sti-o niciodata!

Astept sa cad cum cade o frunza
Din toamna inchisa in mine
Cu lacate grele, promisiuni incalcate,
Cu dorul de tine!

Mai plange furtuna in sufletul meu
Zdrobit, uitat, ingrozit
Ma frange uitarea, sicriul e greu,
Iar drumul sfarsit!

Leagan izbit
In sufletul meu
Zdrobit, uitat, ingrozit!

Amintiri au plecat
Cu ultimul tren
Din singuratatea mea

Mai strang in golul ranit
Un dor, o iubire, un refren
Din uitarea ta…

Si sufletul mi-e…
Zdrobit, uitat, ingrozit!

Aminteste-ti
Ziua in care in suflete-a nins
Cu lacrimi si carbune
Cu stele fara nume

Atunci
A murit o parte din mine!

O noapte si-o zi
Atat a fost acel
Ce nu l-a intalnit nicicand pe
Absenta ta imi aminteste
De partea pierduta din mine

Nu vom mai stii nicicand
Culoarea cerului din zilele senine

A murit o parte din mine!

In zadar aminiri se ascund
In zadar…

A murit o parte din tine!

Din nou prea singura in mine
Ascult cum timpul trece

E rece, e prea rece…

Imi amintesc si-acum
Cand in mine eram doi
Eu si-un TU
Aproape fericiti
Aproape… un TOT!

Dar acum, dupa plecarea ta
M-am intors in mine
Si-am gasit
Prea mult, mult prea mult loc

Atunci am inceput sa ratacesc
Prin Eul meu, prin viata ce trece
Si-i rece, e prea rece!

Totul in jurul meu
E un strop de viata
Toti parem un roman
Fara prefata…

M-am ascuns si de mine
N-am lasat-o sa ma stie
Sa-mi raneasca infinitul
Ce-mi zambeste numai mie…

As putea sa-i spun povesti
De ea gandul sa ma lege
Dar mi-e teama sa m-arat
Lumea nu ma intelege!

Un zambet trist este-ntre noi
Si-o viata de tacere
Ascunsa-n gandul unei veri
Nascuta din durere

Soarele nostru s-a pierdut
Nici un apus nu-i mai pot cere
Un zambet trist este-ntre noi
Si-o viata de tacere

Cu soapta-ascunsa-n ochii tai
Imbratisez zarea pustie
Iar dorul sec din amandoi
Naste, pe rand, carai straine.
Un zambet trist este-ntre noi!

Durerea din mine, placerea din tine
Tacerea din noi amandoi
Amprente uitate de ganduri senine
Furate din ceata ochilor tai

Degeaba ma-ntreb: “Oare cine?”
Candva a gresit, n-a-nteles, n-a simtit
Durerea din mine, placerea din tine
Tacerea din noi amandoi

Tot mai absurde versuri in rime
Pastrate-n refugiul Eului meu
Se-ascund sfioase, te cauta pe tine
Si totu-i sfarsit, si drumul e greu
Durerea din mine, placerea din tine!

Inger cu aripi de seara
Pe pamant tu viu mister
Te-ai intors, tu, in cer iara?
Cerului in dar te cer..

Dintre ingeri tu lipsesti
Unde esti? Unde esti?

Intre cele patru zari
Te-am cautat neincetat
Printre lacrimi si fiori
Stelele le-am intrebat

Insa ele au tacut
Te-am pierdut!.. Te-am pierdut!